Comfort

-She’s so beautiful that every time you look at her, your knees tremble, your heart just melts… And you know right then, without reservations that there is order and meaning to the universe.

-She’s a hottie.

-Yes, she is.

-Where is she?

-Right now, she is probably out having the time of her life.

Sunt momente in viata cand te uiti in jurul tau, iei telecomanda vietii in mana si pui pe pauza. Reflectezi o secunda la tot ceea ce intampla in momentul respectiv. Respiri adanc, oftezi si realizezi ca a venit timpul. Varsta nu e o variabila in ecuatia maturitatii. Te uiti adanc in ochii copilului din tine. El plange si plangi cu el. Plangi, pentru ca stii ca a venit momentul sa-i spui la revedere. A venit momentul sa il inchizi in camera lui din personalitatea ta pentru o lunga perioada de timp. Sau chiar pentru totdeauna.

Maturizarea e mereu grea, si nu, nu vine din lucrurile alea despre care iti spun oameni maturi din jurul tau. Nu e vorba numai despre responsabilitati sau despre faptul ca trebuie sa-ti asumi consecintele actiunilor tale. Nu, maturizarea e ultimul strigat de copil pe care-l mai scoate sufletul tau. Partea buna e ca atunci cand te maturizezi poti sa-ti gasesti linistea copilariei in intimitatea unei relatii. Deschide bine ochii si uitate dupa el sau dupa ea, mereu e langa tine cineva fie partenerul tau fie cel putin un prieten atunci cand realitatea te loveste in fata. Si daca el sau ea nu e in stare sa-ti spuna, fii tare, realitatea te va lovi din nou si din nou, iti spun eu acum. Obisnuieste-te cu asta, in timp va fi mai usor. Toate lucrurile alea de care iti povestesc cei mari, responsabilitate, obiectivitate, griji, toate astea vor fi ca un burete si vor absorbi socul pe care-l resimti cand te loveste realitatea.

Ultima reduta a copilariei e self-awareness-ul si renuntarea la fairy-tale-ul ca in viata totul va fi asa cum iti doresti, sau ca universul conspira la realizarea dorintelor tale, atata timp cat nu-ti pierzi speranta si crezi in visul tau. Dar in fond, pana si asta e comforting pentru cei care obtin ceea ce-si doresc dupa ce realitatea i-a lovit de mai multe ori in drumul lor spre implinirea dorintei. Dar e periculoasa mentalitatea asta, pentru cei care inca isi traiesc fairy-tale-ul uneori realitatea te loveste atat de tare incat nu esti in stare sa te ridici. Sau si mai rau nu ai pe nimeni langa tine in tranzitia asta, care sa te ridice, sa te ia in brate si sa-ti spuna ca va fi bine. Desi stie bine ca nu e asa.

Pana la urma singur trebuie sa renunti la boticul suparat pe care il faceai cand mamica ta nu vroia sa-ti implineasca vreo dorinta absurda. Trebuie sa renunti sa-ti mai iei jucariile si sa pleci atunci cand partenerii tai de joaca nu vor sa joace dupa regulile tale sau cand regulile lor te dezavantajeaza. In jocul celor mari fiecare joaca dupa regulile lui, daca tu alegi sa fugi, esti singurul care va avea de pierdut de pe urma asta. In lumea celor maturi realizezi ca nu trebuie sa-ti doresti ciocolata vecinului de la 2. Nu, nu e mai buna decat aceasi marca de ciocolata pe care ai mancat-o si tu cu o zi in urma si ai spus ca nu e destul de buna pentru tine. E la fel de buna, dar n-ai stiut sa apreciezi atunci cand ai avut-o.

Sa renunti la spiritul de copil ce-ti domina existenta poate fi cel mai greu lucru pe care o sa-l faci vreodata. Pentru ca e o strada cu un singur sens. Daca te incerci sa te intorci pe ea, o autoritate superioara in viata ta te va amenda pentru ca incalci regulile universului. Singura ta alinare e ca noaptea, in intimitatea singuratatii tale, atunci cand inchizi ochii sa adormi poti visa ca zburzi fara griji, responsabilitati sau orice altceva incuie copilul in adancul sufletului tau.

Trebuie sa faci pasul asta intr-un final. E vital pentru tine. Iata-ma pus fata in fata cu copilul din mine. Urasc sa-i fac asta tocmai lui. Bag de seama insa ca altfel ne ranesc pe amandoi. E, si asta nu se mai poate. S-ar putea sa regret asta mai tarziu…. Cu toate astea, la revedere Bodi.

I should listen to the song now. I’ll try to take comfort wherever i can.