Inspirat de momentul de neinspiratie totala provocat de mine fetei smelly am zis sa mai scriu. Despre ce? Despre faptul ca pisica e acum in stanga? NU, asta nu e subiect.

Am observat recent ca… uite, pisica a revenit in dreapta.

Ziceam ca am observat recent ca pe romanii bogati nu i-a prea atins criza. Pe aia saraci nici atat. Pe aia unemployed iar nu i-am simtit crizati, iar pe bugetari… pe bugetari i-a luat urat de tot. Dupa ce unii, gen mama, se marita cu postul pe care il si sta acolo de la 8 la 20, fara a-i fi vreodata platite orele suplimentare, pentru ca, chipurile, munca pe care o face in 12 ore(deseori si mai mult) ar trebui facuta in 8 ore, cum spuneam, dupa ce ca unii dintre ei se marita cu postu’ le mai taie si din salariu. Da’ cum? Ii trimite acasa in concediu fara plata. Numai ca doar pe hartie. Ca in realitate toti au venit la munca ca si cum nimic nu s-a-ntamplat. Si toate astea puse cap la cap te duc cu gandul la Sistemul Romanesc. Cand esti tanar si  neprihanit iti pui in cap ideea tampita ca tu vei fi cel ce schimba Sistemul si ca o sa o iei usurel, usurel de jos pentru ca atunci cand copilul tau va fi la varsta ta sa nu se confrunte cu probleme la fel de mari ca tine. Numai ca, odata intrat in sistem, devii unul din ei, din cei pe care ii urasti. Motiv pentru care ramane o singura solutie: Leave the fuck out of the country. Adica pleci in pula mea din tara si muncesti prin tari straine, unde cu 100 de euro mananca doua familii de 4 persoane timp de 2 sapt(poate am exagerat dar sunt pe aproape) si lasi bani statului acelei tari pentru ca pe tara ta, pe cei conduc(daca asta se poate numi condus) tara ta, pe cei responsabili cu bunastarea poporului ii doare in pula de popor si sunt preocupati doar de bunastarea lor cu pensii de sute de milioane, salarii la fel, case, masini, afaceri si tepe.

Imi doresc sa nu ma inbolnavesc de nimc in tara noastra pentru ca nu vreau sa mor. Nu vreau sa ma duc, precum niste cunostiinte, la 3 noaptea la urgente si sa ma trimita la medicul de familie. Nu vreau sa intru in spital pentru a vizita pe cineva si sa ies pe poarta din spate intr-un papuc negru. Nu vreau sa imi las familia pe mana unor doctori care nu se uita la tine fara sa ii “cinstesti” cu banii pe care i-ai muncit ani de zile( pe care ii strangi pentru o casa, masa, masina) cumparand ceva ce deja ai platit, ceva ce ti se cuvine, ceva  de care nimeni n-ar trebui sa duca lipsa la nevoie: Ingrijiri medicale de calitate.

Asa ca va zic atat: Ultimu’ stinge lumina.

Acum nu stiu ce spune despre mine lucrul acesta dar am avut aproape mereu 2-3 brelocuri la cheia de la poarta casei, cand locuiam cu parintii, iar de cand locuiesc cu iubita am unul singur. Acesta e o bila cu un smiley face, l-am substras de la un prieten, cu permisiunea lui, evident, si a ramas acolo de cca 3 ani(cred). Evident el nu nici nou, nici curat, nici fanchi dar mi e imi place si nu l-as schimba pentru nimic. Poate doar pentru unul nou… ca sa dau impresia ca sunt cu o treapta sociala mai sus.

Exista o categorie aparte, din care am facut si eu parte, care poarta mai mult de un breloc, iar fiecare breloc din aceasta multitudine de brelocuri are mai multi apendici. Evident aici vorbim despre metal lucios si cu motive girly(pentru ca numai femelele au asemenea accesorii). Mai este un aspect despre care sunt sigur ca nu v-ati dat seama. Un astfel de multi-breloc face destul de dificila identificare chei potrivite. Mai ales cand ai 4-5 chei. Uneori face dificila si gasirea cheilor in sine, ele inselesi ascunzandu-se printre bucatile de metal nichelat si confundandu-se cu ele. (Ar fi o chestie ca sa faca cineva un breloc total anapoda: un manunchi de chei. Cred ca ar depasi de departe clelelalte inventii inutile din lume, sucrlasandu-le cu un plus de confuzie adusa utilizatorului.) Revenind la manunchiul de bucati metalice, in cazul de fata un breloc, putem constata cu usurinta ca el cantareste cat toata poseta domnisoarei utilizatoare cu toate fardurile si rujurile s rimelele din ea. Astfel putem concluziona ca daca domnisoara nu poseda un bust impunator care sa-i futa spatele o va face poseta cu greutatea dublata de chei (impropriu zis chei… aici ne referim la breloc) asigurand astfel mersul sui atat de necesar domnitelor moderne.

Una peste alta brelocul, breloacele si brelocurile spun cateceva despre personalitatea fiecaruia. As vrea sa pot spune ca stiu sa va zic ce inseamna fiecare caracteristica dar adevarul este nu am nici cea mai vaga idee.

PS Imi cer scuze daca acest post da dovada de lipsa de coerenta dar: 1. asa sunt eu in mod normal, 2. am scris postul asta in decursul a mai multe ore cu intreruperi si alete cacaturi de genul. Please comment to correct this.

Nu ma intelegeti gresit, eu pana acum nu consideram ca achizitia unui iMac, MacBook Pro sau chiar si a unui Mac Pro este o chestie imperativa. Dar fratele mei(da, am scris intentionat asa), i shit you not, e cel mai cul lucru ever. Pornind de la configuratii, trecand prin design, culminand cu sistemul de operare si terminand cu ce poti face cu el. E fenomenal! Din cutie poti face cu el cam ce vrea pula ta.

Softuri crackuite pt el gasesti cu putina bataie de cap, iar softurile de la Adobe(Photoshop, aperture, illustrator etc) merg ca unse. Nu mai spun ca are integrate in sistemul de operare program de editare video, de creeat pagini web, de facut muzica folosind tastatura ca instrument si multe alte cacaturi.

ESTE, vorba unuia, painea lu’ Dumnezeu. I must have one soon or else!!! Si eu acum inca invat despre dansul. Eu personal am la dispozitie un toate modelele ca sa invat (in afara de mac mini care fu cumparat.) dar am ales sa imi petrec timpul pe un Mac Pro cu doua xeoane. Daca ai ocazia sa te uiti intr-unu vei intreba: “Da’ firele pe unde sunt ascunse?” Pula mea, n-are fire(are vreo doua(cred) care duc de la panoul frontal la placa de baza da-s scurte, gen 2 cm) Mai mult decat atat, ca si monitor am in fata un cinema display (asa il cheama) din generatia anterioara de 30″. It’s fucking beautiful. Si, ca sa puna capac la toate astea, Apple va da drumu la noua gama MacBook Pro in cateva zile,sau saptamani, pana la sfarsitul anului oricum. Sunt convins ca vom gasi i5-u p-acolo. i5-u e prezent la iMac-ul de 27 de inch, la fel si i7-le.

Woohooo…

Stateam si ma gandeam intr-o zi intorcandu-ma acasa ca daca as avea o companie care sa vanda produse destinate special pensionarilor as incepe promovarea acestora in farmacii si in mijloacele de transport in comun ale transurb-ului. Aceste autobuze, tramvaie si trolebuze au devenit grandpa si grandma mobile. Sunt pline de pensionari galateni.Dar sa nu va ganditi ca pensionarii galateni sunt dintr-aceia simtiti si politicosi. Nu, nu nununununu, ei sunt magari, aroganti si nesimtiti.  Si normal, ca orice tanar bine crescut(calitate pentru care dau vina pe mama), cedez locul batraneilor care mai au oleaca si isi dau duhul prefacandu-se ca-si dau duhul ca sa le cedez locul. Ai zice ca dupa o astfel de dovada de cei7anideacasa primesti o oarecare bruma de recunostiinta ca atunci cand cuiva ii cade o moneda de 50 de bani si o inapoiezi zicand”v-a cazut asta”. Dar nu prefera sa-si faca loc cu coatele, sa te calce pe pantofii proaspat lustuiti si sa se base exact cand trec cu curu’ prin dreptul nasului tau. Asa ca am decis. VOI FI NESIMTIT. Cu cat bosorogu se impinge cu curu sau cu burta mai tare in umarul meu, cu cat isi drege gatul mai zgomotos, cu cat ma calca mai “din greseala” cu atat ma voi preface ca nu-l vad, simt, miros sau aud. Si uite asa imi voi baga incet si sigur pula in toti pensionarii nesimtiti. Voi incepe in Galati si voi continua in alte localitati.

Acum nu zic ca nu e ceva mai mult in spatele nesimtirii lor. Poate ca si pe ei ii trateaza alti tineri nesimtiti cu nesimtire nesimtita. Dar asta nu e un motiv sa se comporte asa. Ca nu se stie cum coboara din autobuz intr-o zi si unul dintre acesti tineri nesimiti care se vindeca mai repede si au reflexe mai rapide se impiedica si cade peste ei. Intamplari am patit cu domnii si doamnele in varsta. Banuiesc ca atunci cand te lovesc sau cand te calca ar putea sa zica “pardon” sau, stiu eu, un “Ma scuzati”. Si cu toate ca sunt constanti in atitudinea asta pretind ca “tineretul din ziua de astazi……….” unde “…………….” poate fi orice nemultumire sociala va poate veni in minte. Si poate in mare parte asa e. Dar ce trebuie sa inteleaga ei este ca si ei au fost tineri, ca nu e vina lor, ca vina e a sistemului, a parintilor si a anturajului(acesta din urma tot a parintilor si a sistemului apartine).

Asa ca… nimic.