Category: pentru ca....
Cu pisica(bine, motanul) in dreapta si cu pantalonii aproape-n vine mi-a venit sa scriu.
Inspirat de momentul de neinspiratie totala provocat de mine fetei smelly am zis sa mai scriu. Despre ce? Despre faptul ca pisica e acum in stanga? NU, asta nu e subiect.
Am observat recent ca… uite, pisica a revenit in dreapta.
Ziceam ca am observat recent ca pe romanii bogati nu i-a prea atins criza. Pe aia saraci nici atat. Pe aia unemployed iar nu i-am simtit crizati, iar pe bugetari… pe bugetari i-a luat urat de tot. Dupa ce unii, gen mama, se marita cu postul pe care il si sta acolo de la 8 la 20, fara a-i fi vreodata platite orele suplimentare, pentru ca, chipurile, munca pe care o face in 12 ore(deseori si mai mult) ar trebui facuta in 8 ore, cum spuneam, dupa ce ca unii dintre ei se marita cu postu’ le mai taie si din salariu. Da’ cum? Ii trimite acasa in concediu fara plata. Numai ca doar pe hartie. Ca in realitate toti au venit la munca ca si cum nimic nu s-a-ntamplat. Si toate astea puse cap la cap te duc cu gandul la Sistemul Romanesc. Cand esti tanar si neprihanit iti pui in cap ideea tampita ca tu vei fi cel ce schimba Sistemul si ca o sa o iei usurel, usurel de jos pentru ca atunci cand copilul tau va fi la varsta ta sa nu se confrunte cu probleme la fel de mari ca tine. Numai ca, odata intrat in sistem, devii unul din ei, din cei pe care ii urasti. Motiv pentru care ramane o singura solutie: Leave the fuck out of the country. Adica pleci in pula mea din tara si muncesti prin tari straine, unde cu 100 de euro mananca doua familii de 4 persoane timp de 2 sapt(poate am exagerat dar sunt pe aproape) si lasi bani statului acelei tari pentru ca pe tara ta, pe cei conduc(daca asta se poate numi condus) tara ta, pe cei responsabili cu bunastarea poporului ii doare in pula de popor si sunt preocupati doar de bunastarea lor cu pensii de sute de milioane, salarii la fel, case, masini, afaceri si tepe.
Imi doresc sa nu ma inbolnavesc de nimc in tara noastra pentru ca nu vreau sa mor. Nu vreau sa ma duc, precum niste cunostiinte, la 3 noaptea la urgente si sa ma trimita la medicul de familie. Nu vreau sa intru in spital pentru a vizita pe cineva si sa ies pe poarta din spate intr-un papuc negru. Nu vreau sa imi las familia pe mana unor doctori care nu se uita la tine fara sa ii “cinstesti” cu banii pe care i-ai muncit ani de zile( pe care ii strangi pentru o casa, masa, masina) cumparand ceva ce deja ai platit, ceva ce ti se cuvine, ceva de care nimeni n-ar trebui sa duca lipsa la nevoie: Ingrijiri medicale de calitate.
Asa ca va zic atat: Ultimu’ stinge lumina.
Acum multi ani cei de la mafia, in speta Tataie a avut un moment de geniu cand a scris asta:
Ai scris in viata ta vre-un vers
Pe care sa-l tipe o sala intreaga cand apari pe scena?
Lara Fabian cred ca stie cum e:
Am promis ca azi o sa scriu din nou, si asta fac. Si ca sa-mi justific nitel disparitia subita, spun iarasi ca n-am avut timp, dar dau vina si pe proprietarul blogului care s-a certat prin noiembrie cu mine (eu nu cu el 
) , si de atunci n-am mai vrut sa scriu, apoi am lamurit lucrurile dar a venit decembrie cu note, teze (bla, bla, bla) si cu plecarile mele. (Viena, Roma) si m-am intors din vacanta abia pe 5, luna asta. O sa va povestesc intr-o zi cate ceva din jurnalul meu de calatorie.
Imi pare rau ca n-am mai scris de mult. Si daca am spus de ce n-am mai adaugat cate un post aici, n-a fost ca sa ma scuz, ci ca sa explic ce s-a intamplat.
Acum e cam tarziu si imi e somn … Revin maine. Noapte buna!
I am still alive and kicking…. Working…or something resembling work….usor plictisit pentru ca-mi lipsesc unele chestii….
Nu n-am murit…sunt tot aici….la un apel departare, if you feel the urge to speak…0729705… sau 0752960… le stiti voi.
Keep your faith….that’s all i have left. They can take away everything for me…but my faith.
Ultimele comentarii